Primarul Brașovului ,,urecheză,, Compania APA și SGA Brașov!
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a invitat Compania Apa și Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) la discuții pentru a stabili un mod de lucru comun în vederea soluționării problemelor grave ale canalizării din oraș. „Vedem cu toții că, după o ploaie, canalizarea ne arată că nu funcționează la parametri optimi”, a declarat edilul. Zonele cu canalizări deteriorate de zeci de ani vor fi, teoretic, o prioritate pentru administrație, care promite modernizare și tehnologie nouă.
Dar, dacă ne uităm la trecut, câte astfel de promisiuni nu am auzit deja? Câte strategii și planuri nu au fost făcute doar pe hârtie? Până când se discută, ploaia cade, canalizarea cedează, şi braşovenii se luptă cu apa care le intră în case.
,,Am invitat Compania Apa şi SGA pentru a discuta un mod de lucru comun, în aşa fel încât să rezolvăm problemele existente astăzi – şi sunt, de exemplu, vedem cu toţii, după o ploaie, canalizarea ne arată că nu funcţionează la parametri optimi. Sunt zone în cartiere unde sunt probleme cu canalizările afectate de zeci de ani de zile. Trebuie să trecem de faza în care curăţăm canalizarea cu sapa sau cu cangea. Sunt dotări moderne şi tehnologii avansate astăzi, care trebuie să facă parte din ce înseamnă echipamentele companiei Apa. Pe de altă parte, avem în plan, în acest an, să ne apucăm să decolmatăm barajele de corectare a torenţilor din zona Pietrele lui Solomon, pe care le-am făcut acum mulţi ani de zile. Din păcate, în ultimii ani, nu s-a făcut nicio curăţare şi, fiind colmatate, ne trezim cu aluviunile şi cu tot ce curge de pe aceşti versanţi, din nou, pe străzi sau în subsolurile caselor în Scheii Braşovului. Le vom corela împreună cu SGA, în aşa fel încât să ajungem într-o fază bună şi să gospodărim oraşul aşa cum trebuie,, a declarat primarul George Scripcaru

Administrația locală recunoaște că barajele de corectare a torenților din zona Pietrele lui Solomon nu au fost curățate de ani de zile, iar acest lucru contribuie la inundațiile din Scheii Brașovului. Asta înseamnă că, de fiecare dată când plouă torențial, aluviunile ajung direct pe străzi și în subsolurile caselor. „Le vom corela împreună cu SGA, în așa fel încât să ajungem într-o fază bună și să gospodărim orașul așa cum trebuie”, spune primarul. Rămâne de văzut dacă aceste vorbe se vor traduce în fapte sau vor rămâne doar vorbe frumoase.
Pe lângă problemele tehnice, Compania Apa Brașov este din nou în centrul atenției – de data aceasta, prin controversatul său director, un condamnat penal și primvicepreședinte al PNL Brașov, Liviu Cocoș. Acesta și-a diminuat salariul, într-un gest ce pare mai degrabă populist decât o reală asumare a problemelor din companie. Să fim serioși: nu salariul era problema lui Cocoș. Diferența de bani o va recupera, probabil, pe alte căi, prin firme de casă sau prin contracte dubioase.
Adevărata problemă este cum se cheltuie banul public la Compania Apa. De ce nu se face publică grila de salarizare a conducerii? De ce procurorii „tac și nu fac nimic”, în ciuda numeroaselor materiale de presă care ar putea constitui un adevărat rechizitoriu? Oare mai există instituția autosesizării în această țară sau s-a dizolvat sub greutatea intereselor de partid?

Brașovul rămâne, în continuare, prin toleranța organelor de anchetă, o redută a corupției bine apărată și chiar protejată!
Brașovenii s-au săturat de aceleași povești reciclate la fiecare patru ani. Canalizarea e praf, torenții se revarsă, corupția e la ea acasă, iar buzunarele unora se umplu mai repede decât se golesc conductele de apă murdară. Implicarea primarului în acest caz este necesară și fundamentală. Brașovenii nu mai vor să vadă un oraș sub ape! Este clar că cei doi actori importanți din cadrul Companiei Apa, primăria Brașov și Consiliul Județean Brașov, au interese diferite. Primăria vrea să rezolve problemele brașovenilor, iar Consiliul Județean vrea și rezolvă cu succes problemele camarilei politice și a intereselor de grup politic.
Scandalurile de la Compania Apa sunt doar un alt exemplu de cum funcționează sistemul public în România: promisiuni multe, fapte puține, iar când vine vorba de responsabilitate, toată lumea ridică din umeri.